Lotul « Patratul rosu » – Marioana Cantacuzino (Oana Orlea) si Ion Varlam – in Memorialul durerii

Sa nu uitam ce a însemnat comunismul in Romania!

Mai jos, un film din ciclul ”Memorialul Durerii”, in care apar membri ai asociatiei noastre, trimis de Radu Negrescu-Sutu, membru si el al asociatiei. Ii multumim.

Alexandru Herlea

Continuer la lecture de « Lotul « Patratul rosu » – Marioana Cantacuzino (Oana Orlea) si Ion Varlam – in Memorialul durerii »

Anca Stângaciu: Pagini de exil autentic. Militantismul anticomunist al lui Camilian Demetrescu în Italia

Despre Camilian Demetrescu, personalitate proeminentă a spațiului cultural românesc și în mod particular a exilului, se poate spune că a fost nu doar un excepțional pictor, grafician, sculptor, publicist și critic de artă, apreciat în Italia, la Vatican și în întreaga Europă prin fabulosul său univers artistic sau pasiunea pentru arhitectură, ci și un fin cunoscător și analist al fenomenului politic italian sau al contextului politico-ideologic european prin abordarea realistă a unei întregi problematici referitoare la internaționalismul comunist, relația dintre Partidul Comunist italian și Partidul Comunist Român, simpatia italienilor pentru România, atitudinea pro regim comunist a unei părți a presei italiene, imaginea, propaganda și politica externă românească și, desigur, subtilitățile interne și externe ale disidenței românești. Dar, dincolo de reflecțiile de filosofie politică, Camilian Demetrescu a surprins prin admirabila și incontenstabila atitudine anticomunistă, în fapt prin dublul său exil, politic și cultural, reflectat în atacurile pe care le-a îndreptat împotriva regimului de la București. De altfel fuga pictorului, din România, în 1969, fiind determinată tocmai de refuzul acceptării pactului cu Securitatea și de dorința descătușării din limitele sistemului dictatorial. Continuer la lecture de « Anca Stângaciu: Pagini de exil autentic. Militantismul anticomunist al lui Camilian Demetrescu în Italia »

Ioan Aurel-Pop: Gând trist într-o zi de bucurie. 1 Decembrie 2021

Ioan Aurel Pop - foto (sursa: acad.ro)Odinioară, în perioada formării statelor unitare moderne, simbolurile naționale stârneau entuziasmul oamenilor, erau afișate peste tot, erau popularizate și prețuite în interior, mai ales că unii din afară le contestau. Imnurile, drapelele, stemele, zilele de sărbătoare a patriilor încununau o mare operă de construcție a edificiilor statale, aminteau celor prezenți de sacrificiile celor trecuți, trezeau speranțe pentru cei din viitor. Evident, simbolurile erau folosite și de propaganda oficială, dar lucrul acesta s-a întâmplat de când e lumea, oriunde, cu intensități diferite. Dincolo de propagandă, mai rămăsese câte o undă de autenticitate, de simțire colectivă pentru binele public, de încredere în valorile comune. Oamenii de bun-simț știau să deosebească propaganda de realitatea genuină. Azi, pe măsură ce înaintăm în această lume post (…), interesul față de simbolurile pomenite pare să scadă mereu, aproape pretutindeni.

Continuer la lecture de « Ioan Aurel-Pop: Gând trist într-o zi de bucurie. 1 Decembrie 2021 »

Premiul « Nicolae Balcescu » al Academiei Române, acordat dnei Anca Stângagiu

Salutăm acordarea premiului « Nicolae Balcescu » al Academiei Române (Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie) Doamnei Conferentiar Anca Stangaciu de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, membra a asociatiei noastre, pentru cartea intitulata « Securitatea și exilul intelectualilor români în Italia« . Ne bucuram nespus si o felicitam din toata inima.

Alexandru Herlea

La Multi Ani Romania Mare – 103 ani de la Marea Unire – 1 Decembrie 1918

De 1 Decembrie, ziua Marii Uniri, asociatia La Maison Roumaine din Paris ureaza tuturor romanilor, oriunde se afla : La Multi Ani !

Aceasta mare sarbatoare este aducatoare de speranta, cea de care avem astazi atata nevoie. Ea împrospateaza memoria si exemplul celor care au înfaptuit-o trebuie sa ne da curaj si putere sa le pasim pe urme. Sa nu uitam ca înfaptuitorii Mari Uniri au stiut sa se sacrifice pentru Tara. Majoritatea au cunoscut temnițele comuniste unde nu puțini și-au sfarsit viata, precum Iuliu Maniu.

Sus inima Români ! La Multi Ani Romania Mare !

Alexandru Herlea

”Coats to borrow” – oeuvre d’Ana Lupaș – comme ”thérapie sociale” (Marina Lupaș)

Ci-dessous un extrait de « Sleek Magazine » du 30 septembre 2021 et l’article de Marina Lupas qui a accompagné l’oeuvre dans les dépliants du salon de Art Basel 2021, traduit par l’auteur en français.


Highlights from Art Basel 2021
30 September 2021

Part of the Future galleries section I was pleased to discover the gallery P420, representing for the very first time, Ana Lupaș (b. 1940), artist from Cluj, Transylvania. Her conceptual approach has strongly influenced a whole generation of Romanian artists, with a clearly avant-garde approach, she developed performative and conceptual practices, some ephemeral, direct interventions, mainly in nature. Created towards the end of the 1980s, during the dark period of communism in Romania, the ”Coats to borrow” work provides a variety of messages by following the major themes of Ana Lupaș’s work – identity, the collaborative component of the creative process and the social therapy design of her works.


Coats to Borrow, 1989

Marina Lupas, 2020

Créées vers la fin des années 1980, en pleine période noire du communisme en Roumanie, les Coats to borrow se prêtent à une lecture plurielle en suivant des thèmes majeurs de l’oeuvre de Ana Lupas– l’identité, la composante collaborative du processus de création, la vocation de « thérapie sociale » de ses oeuvres. Continuer la lecture de « ”Coats to borrow” – oeuvre d’Ana Lupaș – comme ”thérapie sociale” (Marina Lupaș) »

Radu Drăgan: Le monde où nous vivons

Radu Drăgan 

Architecte et Urbaniste, Docteur en Anthropologie Social et Ethnologie, Docteur en Histoire des Religions


Le monde où nous vivons

Pendant quelques années, je fus une sorte de chroniquer politique d’un petit hebdomadaire littéraire roumain ; non que j’eusse une quelconque qualification pour cela ; je le fis plutôt par manque de sujet. Au début de l’année qui suivit le mouvement qui, dans la foulée de la Perestroïka, chassa du pouvoir la dictature communiste, une floppée de journaliste plus ou moins avisés envahirent les pages des journaux anciens, certains rebaptisés, ou qui venaient d’être crées ; je fus l’un d’eux. Continuer la lecture de « Radu Drăgan: Le monde où nous vivons »

Anca Stângaciu – ”Securitatea si exilul intelectualilor români în Italia„ (recenzie de Alexandru Herlea)

Recent am citit cu interes remarcabila cartea a Domnei Anca Stângaciu, istoric, conferentiar la Facultatea de Studii Europene a UBB, intitulata  ”Securitatea si exilul intelectualilor români în Italia”, aparuta la editura MEGA, Cluj-Napoca, 2019. Multumesc autoarei, o universitara cu un CV de exceptie, recunoscuta specialista atât in istoria exilului românesc, cat si în relatiile economice internationale, domenii în care istoria legaturilor între România (români) si Italia ocupa un loc important. Sase carti si peste 50 de articole stau marturie. Continuer la lecture de « Anca Stângaciu – ”Securitatea si exilul intelectualilor români în Italia„ (recenzie de Alexandru Herlea) »

Nicolae Florescu – „…în numele celor proscriși”. O carte cât o viață (Steluţa Pestrea Suciu) 

O carte cât o viaţă

de  Steluţa Pestrea Suciu

Criteriile după care a fost conceput volumul „… în numele celor <<proscrişi>>” (Editura Jurnalul literar, Bucureşti, 2021) au avut ca viziune punctarea unor realizări emblematice din activitatea jurnalistului, istoricului şi criticului literar, mânuitorului profund al artei dialogului Nicolae Florescu, cu menirea îndeplinită de a-i reconstitui profilul.

Continuer la lecture de « Nicolae Florescu – „…în numele celor proscriși”. O carte cât o viață (Steluţa Pestrea Suciu)  »

La réunification de l’Europe – 30 ans après la chute du mur de Berlin

Le mardi 18 février  2020 la Commission Des Affaires Européennes du Sénat a organisé au Palais du Luxembourg à Paris, sous le haut patronage de M. Gérard Larcher, Président du Sénat, un colloque intitulé: „La réunification de l’Europe, 30 ans après la chute du mur de Berlin”. Sur l’internet peuvent être suivies toutes les interventions (voir ce lien). Continuer la lecture de « La réunification de l’Europe – 30 ans après la chute du mur de Berlin »