Auteur/autrice : Cristina Andrei

de Valeriu Dulgheru

Foto: Alexandru Mosanu (1932-2017). Sursa: alchetron.com

Generația de Aur a anilor ‘90 se tot rărește. Ne părăsesc titanii: Gr. Vieru, I. Ungureanu, Gh. Ghimpu, L. Istrati, I. Vatamanu, L. Lari ș.m.a. Acum și Alexandru Moșanu. Joi seara, 07.12.17, după o luptă crâncenă cu o boală incurabilă, care l-a mistuit, la vârsta de 85 de ani, ne-a părăsit marele patriot, academician, profesor universitar, un mare intelectual, pur și simplu un mare om și domn, istoricul Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, militant de vază pentru Unire. A plecat fără să-și vadă visul împlinit – visul Reunirii! Este o perioadă tristă pentru întreaga românime: maiestatea sa Regele Mihai, marele om politic Alexandru Moșanu, ambasadorul culturii românești în întreaga lume Vladimir Curbet – ne-au părăsit pe parcursul a doar două zile.

În pofida multor critici (mai multe nefondate!) din partea unor mitici aduse primului parlament, comparând cu ce am avut și avem în parlamentele de după 1994, putem spune cu siguranță că primul parlament a fost Generația de Aur a Basarabiei moderne. Oare îi putem compara pe președinți ai parlamentelor precum analfabeții Moțpan și Ostapciuc, cei fără principii și valori Diacov și Lupu cu adevăratul ,profundul intelectual Alexandru Moșanu? După nivelul intelectual, prin contribuția adusă pentru revenirea acestei așchii de popor român deznaționalizate, rusificate, marginalizate, la izvoarele naționale, merită să i se acorde această înaltă apreciere. Atunci, la 1918, o generație ieșită din cruntul regim țarist-velicorus, care promova o politică de rusificare acerbă și oprima orice manifestare de dragoste de neam, de libertate, a realizat Marea Unire. Dar și în anii 90, după 50 de ani de regim satanic sovietic rusesc, care a promovat aceeași politică de rusificare, deznaționalizare, de creare a ”homo sovieticus”, o generație a lui Vieru, Ungureanu, Moșanu, Dabija, Hadârcă, Ghidirim, Mătcaș, Nedelciuc, Costin, Șoimaruș.m.a., renăscută din cenușă ca pasărea Phoenix, a readus conștiința națională la un nivel care părea pierdut pentru totdeauna (cel puțin așa credeau ștabii comuniști). Multe dintre aceste succese se datorează marelui om politic Alexandru Moșanu, care, prin modestia sa, prin cumpătul său, prin erudiția de care a dat dovadă a știut cum să-i atragă de partea sa pe mulți șovăitori, neinformați, care au votat mai multe legi epocale.

De unde a venit acest mare intelectual? De acolo unde vorba poetului, s-a născut veșnicia – de la țară, în comuna Braniște, jud. Bălți. Fiu de țăran de care nu s-a sfiit să recunoască de fiecare dată (de la tatăl său țăran a moștenit toate aceste calități omenești care l-au făcut un mare om!), desculț, flămând, fără bursă și cămin în plină foamete din 1946-47,a venit la Școala Pedagogică din Bălți să facă școală. Și a făcut o foarte bună școală, devenind pe parcurs un valoros cercetător științific, profesor universitar, decan, academician, cavaler a celor mai înalte ordine ale Republicii Moldova și României.

Alexandru Moșanu nu a venit ca un intrus în fruntea Mișcării de Eliberare Națională a anilor 90. Urcușul spre Olimp și l-a construit metodic. În 1971 este admonestat cu o mustrare aspră din partea lui Ivan Bodiul pentru un articol publicat care i-a deranjat pe satrapi. Pe parcurs a promovat insistent adevărul științific. În 1989 devine primul președinte al Asociației Istoricilor care readuce Istoria Românilor în școală, pe care nici tunurile comunistului Voronin, nici muschetele de lemn ale socialistului Dodon nu au mai putut-o scoate. „Identitatea românească a moldovenilor a fost constatată de cărturari din Evul Mediu, de cronicarii noştri, de Dimitrie Cantemir şi de marii oameni de cultură şi politici din secolul XIX. Această identitate a început să fie pusă la îndoială de exponenţii imperialismului rus, ai Rusiei ţariste, care în 1812 a anexat partea de răsărit a Ţării Moldove. Cele mai mari falsuri în problema identitară s-au comis în perioada sovietică de ocupaţie. Atunci ne-a fost impusă ideologia moldovenismului antiromânesc, transformată într-o măciucă şi utilizată în scopul înăbuşirii spiritului naţional al românilor de la Est de Prut…” declara savantul Alexandru Moșanu.Tot atunci a propus prima revistă istorică profund națională ”Destinul Românesc” (în special, al românilor dintre Prut și Nistru!), fiind redactorul șef al acestei reviste.

Pentru cumsecădenia, onestitatea și erudiția sa, la 4 septembrie 1990 este ales președinte al primului Parlament. La 23 august 1991 a propus și realizat interzicerea partidului comunist al Moldovei. La 27 august 1991, în fața Marii Adunări Naționale de sute de mii de oameni, președintele parlamentului Alexandru Moșanu a dat citirii Declarația de Independență, menționând. „În noi a rămas nestinsă scânteia spiritului românesc”. Declarația de Independență a fost votată în aceeași zi în parlament de toți cei prezenți – 278 de deputați. Despre această declarație A. Moșanu avea să se destăinuie mai târziu. ”Nu a fost cea mai bună soluție, dar la moment nu era posibil altceva. Eram puțini, foarte puțini pentru Unire. Și în parlamentul din Țară o singură persoană a votat împotriva independenței Republicii Moldova… Decizia din 21 decembrie 1991 de intrare în CSI a fost o greșeală. Parlamentul a ratificat acest acord doar în aprilie 1993, după ce la 2 februarie 1993, prin votul majorității agrariene, am fost destituit…”.

« L-am cunoscut ca un om pe cât de modest, că îl vedeam la microfon mergând un pic parcă puțin gârbovit, din modestie de fapt, pe atât de o dreaptă și plină de demnitate i-a fost coloana vertebrală » a declarat fostul deputat Nicolae Misail.

Militant de vază al Mișcării de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor 80’, după ce în Frontul Popular apăruseră primele simptome de abatere de la principiile democratice și naționale (care ulterior au condus la distrugerea acestei prime și celei mai puternice formațiuni politice de sorginte națională!), a fost unul din fondatorii noului curent al intelectualității. ”Îmi pare bine că am fost împreună în 1993 la constituirea Congresului Intelectualității, apoi a PFD”  – avea să declare mai târziu A. Moșanu.

Mă simt profund onorat că am fost alături de patriotul Moșanu în acele clipe, dar și mai târziu. A fost primul președinte (și cel mai bun!) al noului Partid al Forțelor Democrate. După un an de președinție, conform statutului, a părăsit postul. Din cumsecădenia de care dădea dovadă nici nu a încercat să mai prelungească termenul de președinție (cum de altfel au procedat după el), dar – cum a arătat timpul – aceasta ar fi fost foarte benefică pentru noul partid, cel mai promițător la începuturi.

Patriotul Alexandru Moșanu primea foarte dureros eșecurile guvernărilor democrate venite după dictatura comunistă, considerându-le drept propriile eșecuri. A fost președintele Mișcării Civice 1812, care avea scopul major al Reunificării cu Țara. A susținut activ constituirea Platformei Unioniste Acțiunea 2012, privind-o ca pe o mișcare națională aflată deasupra partidelor politice. „Unioniști sunt foarte mulți, dar ei sunt dispersați în diferite partide și trebuie regândit ce fel de structură trebuie creată pentru a mobiliza aceste forțe unioniste. Știm că Republica Moldova nu are nicio perspectivă ca stat independent, dacă ea nu este un stat românesc. Ideea aceasta a organizării, a mobilizării a forțelor poate să pună în mișcare întreaga societate… Avem strictă nevoie de susținerea de peste Prut. Însă sunt forțe acolo (în România – n.n.) care într-atât s-au ”europenizat”, încât mai că nu ne sfătuie ”Hai, înțelegeți-vă cu rușii!”. Se știe că Rusia are agenții săi în toată Europa încă din sec. XVIII, inclusiv la Bruxelles, București…” – declara cu durere în suflet la o întrunire cu militanții de vază ai Platformei ”Acțiunea 2012”.

În memoria marelui Patriot Alexandru Moșanu toate forțele prounioniste (asociații, partide politice) trebuie să se unească și să înfăptuiască visul care l-a mistuit permanent – Reunirea cu Țara! Alianța pentru Centenal poate fi acea structură ”pentru a mobiliza aceste forțe unioniste”! Acesta ar fi cel mai bun omagiu adus marelui Patriot Alexandru Moșanu.

Sute de oameni l-au însoțit în ultimul drum pe cel care a fost și va rămâne în inimile noastre nobilul Alexandru Moșanu. Și natura l-a petrecut cu primii fulgi de zăpadă în acest an, care sunt starea cea mai pură a naturii.

Dumnezeu să-l odihnească acolo în ceruri, iar noi să-i îndeplinim testamentul politic!

8 decembrie 2017